Aurul sciţilor (I).

Aurul sciţilor (I).

(În 23 ianuarie am anunţat cititorii acestui blog despre un nou serial, ce urma să apară în luna martie. Motivul pentru care este devansată data apariţiei este simplu: îmi plac mie aceste obiecte, iar materialul primit din Rusia este foarte interesant, şi abundent. O parte din acesta îl veţi regăsi-tradus şi adaptat-în articolele care urmează.)

Deşi în arheologie numele de „sciţi” desemnează locuitorii din antichitate ai stepelor din nordul Mării Negre, „lumea sciţilor” se referă la un conglomerat de triburi distincte, răspândite pe un teritoriu vast, având o economie şi cultură comune.

Săpăturile arheologice la monumentele sciţilor, pe litoralul de nord al Mării Negre, au început cu mai bine de două secole în urmă. Astfel, în 1763, în Ucraina, în apropiere de Elizavetgrad (actualul Kirovgrad), sub o movilă (kurgan, în limba rusă), a fost excavat un mormânt scitic de la sfârşitul sec. VII-începutul sec. VI î.e.n., în care a fost descoperită o mare cantitate de obiecte de aur şi argint. Acestea au fost expediate la Kunstkammer din Sankt Petersburg, primul muzeu din Rusia, înfiinţat de Petru cel Mare. Aici se aflau deja obiecte de podoabă din aur în stil scitic, provenite din tumuli siberieni, oferite ţarului în 1715-1716 de către Nikita Demidov, un bogat proprietar de uzine metalurgice din Urali, şi de către Matvei Gagarin, guvernatorul Tobolskului. În 1859, toate descoperirile arheologice au fost transferate la Kunstkammer din Ermitaj, de asemenea muzeu imperial.

Studiul civilizaţiei sciţilor a îmbrăcat o formă sistematică după descoperirile din 1830 de la tumulul Kul-Oba, lângă Kerci, unde, într-un mormânt din lespezi de piatră a fost găsită o mare cantitate de obiecte datând din sec. IV î.e.n, capodopere ale orfevreriei greceşti, printre care un magnific torques de aur, împodobit cu călăreţi, şi un vas din electrum, cu o friză pe care sunt înfăţişate patru grupuri de călăreţi sciţi.

Săpăturile intensive la tumuli descoperiţi în Ukraina şi Circazia au început în a doua jumătate a sec. XIX, după înfiinţarea în 1859 a Comisiei Arheologice Imperiale, al cărei birou se afla la Ermitaj, şi care a încredinţat muzeului cele mai preţioase piese. În 1863 a fost începută excavarea tumulului de la Certomlîk (Tchertomlyk), care de multă vreme a intrigat exploratorii prin dimensiunile sale grandioase (20 metri înălţime). În interior, printre altele, a fost descoperită o amforă grecească de argint, împodobită cu o friză pe care erau înfăţişaţi grifoni atacând un cal.

EXPERTIZARE BIJUTERII

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s