Faberge, artistul-bijutier (II).

Faberge, artistul-bijutier (II).

Istoria pare să accepte evaluarea aceasta asupra creaţiilor sale, de vreme ce nu doar au supravieţuit, dar au sporit în popularitate, în timp ce lucrările contemporanilor săi, bijutieri, aurari sau argintari, sunt cunoscute doar de specialişti.

Printre cei mai buni dintre competitorii săi s-a aflat Ovchinnikov (vezi art. în blog), un renumit aurar, ale cărui creaţii prezintă minunate exemple de email cloisonne în sti tradiţional rus; Karl Hahn, care a fost însărcinat de Curtea imperială să realizeze câteva piese fine, incluzând o superbă tiara în forma unui kokoşnik rusesc, cu perle şi diamante, purtat de ţarina Alexandra Feodorovna cu ocazia încoronării din 1896; Tillander (care a creat obiecte mici de vitrină în stilul lui Faberge) şi Bolin, din St. Petersburg, ambii primind comenzi de la Curtea imperială; De Nichols şi Plinke, argintari de frunte.

Producţia lui Faberge înfăţişează o mare varietate de influenţe, care nu surprinde dacă luăm în calcul îndelungata sa carieră de designer, fiind deosebită de cea a contemporanilor săi, cel mai notabil în două sectoare: este mai puţin tradiţională şi prezintă o mai mare modestie.

Când Faberge a preluat controlul afacerii familiei (1870), stilul lucrărilor produse de aurarii şi bijutierii din Rusia tindea spre piese grele, ornamentate şi ostentative, la fel ca majoritatea artelor în Europa. Obiectele preţioase realizate, deopotrivă pentru a fi purtate şi pentru a fi expuse la reşedinţe, erau concepute pentru a reflecta bogăţia proprietarului, prin intermediul valorii materialelor folosite. Faberge, şi fratele său Agathon, au decis să se îndepărteze de la aşa ceva, tinzând spre obiecte a căror valoare principală consta în design, cu folosirea pietrelor şi a altor materiale preţioase doar pentru a se plia pe conceptul designerului.

În general, stilul lui Faberge a fost eclectic, dar a prezentat influenţe ale trecutului, folosind desene din diferite perioade istorice. După cum ştim, educaţia sa a fost extinsă, având ocazia de a călători şi studia în Europa. Influenţele Renaşterii, Barocului, şi a secolului XVIII pot fi văzute clar în creaţiile sale, având originile în observarea comorilor familiei Medici din Florenţa, şi a artei din Franţa sec. XVIII.

Probabil o influenţă mai mare a avut-o perioada petrecută în Dresda, şi familiarizarea sa cu colecţia regală (notă: vezi art. în blog despre Green Vault Collection / Gruenes Gewoelbe / Bolta Verde), care conţinea o gamă largă de lucrări, incluzând sculpturi saxone în pietre preţioase, emailuri renascentiste, şi exemplare ale artei sec. XVIII. Această colecţie a jucat-indubitabil-un rol semnificativ în formarea ideilor fratelui său, Agathon, care s-a născut şi a studiat la Dresda.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s