Începutul exploatării diamantelor în Africa de Sud (IV).

Începutul exploatării diamantelor în Africa de Sud (IV).

PRIMII MINERI

Un câmp diamantifer cuprindea adesea sute de concesiuni, toate în proprietate particulară;  unul sau doi prospectori săpau o concesiune de 30 ft x 30 ft (cca. 9 x 9 m), uneori cu ajutorul unor zilieri.

Materialul de la suprafaţă, conţinând diamante, era relativ moale, putând fi extras uşor; prospectorii (diggers) îl numeau pământ galben (yellow ground) datorită culorii gălbui. Îl ridicau la suprafaţă din puţuri, îl sfărâmau în bucăţi mici, apoi îl puneau pe mesele de sortare. După această muncă grea rezultatul consta adesea doar în câteva diamante brute mărunte.

Pe măsură ce săpau, concesiunile se adânceau şi se îngustau, iar pământul galben se epuiza. Sub acesta minerii au găsit pământ albastru (blue ground), material neoxidat, având o culoare albăstruie până la gri. Era mai dur, deoarece nu fusese expus acţiunii aerului şi luminii. Cei mai mulţi prospectori au tras concluzia că diamantele se epuizează atunci când se termină pământul galben, ceea ce i-a determinat să renunţe la concesiuni.

Pentru cei care au decis să sape mai departe, adâncimea mare făcea mineritul mai complex, şi mult mai periculos, iar căderile de pietre şi inundaţiile aveau efecte dezastruoase. Datorită adâncimii, minerii aveau nevoie de un echipament mai complex, implicând mai multe cheltuieli. Jafurile şi furturile erodau profiturile, iar pentru a înrăutăţi lucrurile, oferta în creştere de diamante a generat scăderea preţurilor în Amsterdam şi Antwerp, pe atunci centrele în care se şlefuiau diamantele.

Pentru a lupta cu costurile în creştere, unii prospectori au format parteneriate şi mici companii, pentru a cumpăra concesiunile abandonate. Achiziţiile de concesiuni multiple a a făcut posibil extinderea operaţiunilor pe o suprafaţă mai mare. Lucrul acesta a îngreunat încă şi mai mult supravieţuirea proprietarilor de concesiuni mici. Unii s-au mutat în zone în care încă mai puteau extrage pământ galben de la adâncimi mici, folosind echipament mai puţin costisitor; alţii au preferat să treacă la extragerea aurului, atunci când metalul preţios a fost descoperit în teritoriile mai îndepărtate din nord, în 1885.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s