Broşă franceză (platină, briliante, perle naturale).

Broşă franceză (platină, briliante, perle naturale).

În colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României, Bucureşti.

Cf. op. cit.

„O broşă din platină şi briliante. Se compune din trei subansamble unite prin şarniere; un motiv în formă de potcoavă, unul în formă de liră, şi o rozetă florală de care sînt suspendate şapte şiruri de briliante bleu-blanck şi galbene, dispuse alternativ.

În partea inferioară, şirurile sînt unite printr-o baretă de care sînt suspendate trei perle baroc, în formă de lacrimă. Cea din mijloc este de 25 carate, iar cele laterale de 28,50 şi 26 carate. Pe subansamblele superioare mai sînt montate încă şase perle naturale diferite.

În total, pe acest obiect sînt montate 229 briliante, 100 diamante, şi nouă perle naturale, însumînd 227 carate. Lucrare nesemnată, aparţinînd ca manieră unei case de bijuterii franceză. Artă modernă, în „stil 1900″.

Înălţime-15,00 cm; lăţime-4,60 cm; greutate-111,050 g.”

Anii de glorie ai perlelor.

Anii de glorie ai perlelor. La începutul secolului XX un colier de perle era un articol de bijuterie obligatoriu în fiecare familie privilegiată; iar când-în 1908-Mrs. George J. Gould a afişat o rochie brodată cu perle, în valoare de 1 milion dolari (sau 5 milioane franci; 1 kg. aur 24K = 3.100 fr.), extravaganţa ţinutei i-a uimit pe contemporani.

Din vremea lui Louis XIV diamantele aveau-printre pietrele preţioase -cele mai mari preţuri ; dar în jurul anului 1900 perlele au început să se bucure de o poziţie privilegiată pe pieţele din Europa şi America, iar sumele plătite atunci pentru ele astăzi pot părea de domeniul fanteziei. În Book of Pearls (1908), reputatul gemolog G. F. Kunz nota: „Perlele de 100 grains (1 grain = 1/4 carat = 0,050 g = 50 mg)sunt, în prezent, mai rare decât diamantele de 100 carate. Până la mijlocul secolului XIX puteau fi numărate pe degete diamantele de 100 carate sau mai mult din lume, dar odată cu deschiderea minelor africane în 1870 numărul diamantelor mari a crescut într-un raport mai mare decât perlele cântărind un sfert din greutatea acestora. Se pare, astfel, că perlele de dimensiuni mari valorează de patru ori mai mult decât diamantele având aceiaşi greutate.”

După 1900, de câte ori era descoperită în Golful Persic o perlă perfectă, întregul comerţ european cu perle intra în alertă. Deopotrivă bijutierii şi marele public observau cu uimire cum preţurile urcau peste bariera de 1 milion franci, sau chiar peste 1 milion dolari (1 dolar = 5 franci, 1kg aur 24K = 3.100 franci). Câteva exemple: În 1909, un colier cu 4 şiraguri de perle, în greutate de 3.852 grains, s-a vândut la licitaţie cu 1.003.000 fr.; -un şirag compus din 49 perle, în greutate de 656 grains, aparţinând lui Eva Stotesbury, 810.000 fr.; -un şirag cu 59 perle, cântărind 1.199,34 grains, 859.117 fr.

###

Notă: pentru a compune şiragul de perle pentru căsătoria unei fete, familiile cu resurse modeste cumpărau-la naşterea acesteia-o perlă, apoi altele, de fiecare dată când îşi permiteau să economisească ceva bani, an după an, până când avea loc fericitul eveniment.

CARTIER-Cronologia (Ep. III, 1881-1890).

CARTIER – Cronologia (Ep. III, 1881-1890).

(Ep. II, 1861-1880)

1881-Ţarul Alexandru II este asasinat la Moscova;

-Gaillard studiază lacurile şi emailurile orientale;

1883-În stoc la Cartier, pandant cu himeră;

-Expoziţia japoneză, Paris;

-Se deschide Metropolitan Opera House, New York;

1884-Se naşte Jacques-Theodule Cartier;

-Expoziţia cu bijuteriile Coroanei franceze, la Louvre;

1885-Se naşte Maurice Couet;

1886-Contele de Paris cumpără rame de argint aurit;

-Oraşul Bordeaux cumpără 155 medalioane;

-Vicontesa de Bonnemain cumpără o brăţară cu perle;

-Tonkin devine colonie franceză;

1887-Se naşte Jeanne Toussaint;

-Lalique îi vinde lui Cartier 5 broşe cu păsări;

-Prinţul de Saxe-Coburg cumpără 2 miniaturi;

-Vicontesa de Bonnemain cumpără o egretă cu diamante;

-Contesa de Turenne cumpără o broşă cu peridot;

-Contesa de Nattes cumpără un inel cu diamante;

-Scandalul Wilson la Paris;

-Mariette publică Egyptian Archaeology;

-Vânzarea bijuteriilor Coroanei franceze;

-Fontenay publică Les Bijoux anciens et modernes;

1888-În stoc la Cartier primele ceasuri-brăţară;

-Cecil Rhodes controlează Kimberley Central Mine;

-Sarah Bernhardt apare în „Tosca”;

1889-Expoziţia Internaţională, Paris;

-Turnul Eiffel;

-Bapst: „Histoire des joyaux de la couronne de France”;

1890-Prinţul Pedro al Braziliei este clientul Cartier;

-Înfiinţarea Societe d’ Encouragement a l’ Art et a l’ Industrie, Paris.

(urmează ep. IV, 1891-1900)

Emailul utilizat de Faberge.

Emailul utilizat de Faberge. În jurul anului 1900 Faberge producea, în mod indisputabil, cel mai rafinat email al vremii, folosind un procedeu care a rămas un secret bine păzit de către lucrătorii săi, scandinavi în majoritate. Cele mai multe ornamente cu email erau realizate folosind tehnica guilloche, bazate pe modele în stilul Louis XVI, de la sfârşitul anilor 1780. Marea abilitate a lui Faberge consta în aplicarea a cinci sau şase straturi de email, alese dintre 144 nuanţe de culoare diferite, pe un suport metalic din argint sau aur de 14K. Arderea avea loc la o temperatură între 700-800 C, iniţial metalul fiind gravat cu linii şi puncte, pentru a produce un model geometric ce rămânea vizibil prin emailul transparent.

 

Colier cu perle (atelier bucureştean).

Colier cu perle (atelier bucureştean).

În colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României, Bucureşti.

Cf. op. cit.

„Colier compus din 1.054 de perle de cultură, „ţesute” pe patru rînduri, în forma unei panglici, segmentată simetric de două garnituri de platină, semiovale, pe care sînt montate 301 briliante diferite. De colier este prins un pandantiv circular de platină, în care sînt circumscrise 17 benzi flexibile pe care sînt montate alte 317 briliante. Numai perlele colierului însumează 211,50 carate. Lucrare nesemnată, provenind, probabil, dintr-un atelier bucureştean. Artă modernă, în „stil 1900″.

Lungime-98,00 cm; lăţime-1,60 cm; greutate-77,520 g.”

Brăţară Cartier (briliante, rubine).

Brăţară Cartier (briliante, rubine).

În colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României, Bucureşti.

Cf. op. cit.

Brăţară de platină, cu închizătoare din aur alb, compusă din 11 gliduri de formă geometrică, pe care sînt montate 311 diamante /briliante de 32,22 carate. În centrul glidurilor, în casete poligonale, sînt montate şapte rubine mari, de 68,45 carate, şlefuite semimodern. Lucrare de excepţie a bijutierului F. Cartier, din Paris, brăţara a fost executată probabil la comanda casei regale din Bucureşti. Semnătura bijutierului este gravată pe limba şlosului de închidere. Artă impresionistă; sfîrşitul sec. XIX.

Lungime-17,30 cm; greutate-86,640 g.”

Garnitură de bijuterii Cartier.

Garnitură de bijuterii Cartier.

În colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României, Bucureşti.

Cf. op. cit.

„Garnitură de bijuterii, compusă din colier şi brăţară de smaragde, cu garnituri şi închizătoare de aur, ornamentate cu motive geometrice din perle minuscule, sudate între ele. Ca manieră de execuţie şi stil, obiectele (nesemnate= aparţin bijutierului francez F. Cartier din Paris, comandate de casa regală din Bucureşti. Artă impresionistă; sfîrşitul sec. XIX.

Greutate (totală)-47,100 g.”