Ruble imperiale din platină.

Ruble imperiale din platină.

Un „nou metal siberian”, platina, a devenit cunoscută în Rusia în 1819. Deşi a fost observată iniţial doar sub forma unor incluziuni minore în roci, depozite bogate au fost descoperite la sfîrşitul anului 1824, exploatarea începînd în 1825.

Aceste descoperiri l-au impulsionat pe Demidov (notă: vezi şi art. în blog despre diamantul Demidov) să caute platină în apropierea uzinei sale din Nijni Tagil, unde curînd a fost descoperită în albiile rîurilor. La sfîrşitul lui 1826, P. G. Sobolevski a inventat un procedeu simplu de procesare (purificare) a platinei, care a condus la ideea utilizării metalului pentru producerea monedelor.

Decretul din 24 aprilie 1828 menţiona „printre comorile din munţii Urali se află platina, care anterior a fost localizată aproape exclusiv în America de Sud. Pentru vînzarea mai uşoară a acestui metal preţios este de dorit introducerea ei sub formă de monede”, descriind-de asemenea-şi desenul acestor monede noi.

Emiterea lor a început în 1829 cu piesa de 3 ruble, cele de 6 şi 12 fiind introduse în 1830. S-au emis 1.371.691 piese de 3 ruble, 14.847 de 6 ruble, şi 3.474 de 12 ruble.

moneda de platina

Prima monedă a fost trimisă proeminentului om de ştiinţă german Alexander von Humboldt, care anterior a fost consultat în privinţa utilizării platinei ca monedă, şi confirmarea preţului ei în raport cu argintul.

După moartea sa împăratul Alexandru II a cumpărat acea monedă, în 1859 fiind adusă în Rusia, şi ulterior expusă în Muzeul Ermitaj, Sankt Petersburg.

moneda de platina

Motivul alegerii valorilor de 3, 6, 12 ruble a fost următorul: la monetărie s-au folosit aceleaşi matriţe pentru platină şi monedele tradiţionale de argint; platina este de două ori mai grea decît argintul şi-la vremea respectivă-aproximativ de 6 ori mai scumpă. Moneda de platină de 3 ruble avea aceeaşi dimensiune cu cea de 25 copeici (0,25 ruble), cîntărea de două ori mai mult, astfel avînd o valoare de 12 ori mai mare. De aceea a fost marcată specific „3 ruble la argint” / „3 rublia na serebro”. Aceeaşi logică s-a aplicat pieselor de 6 şi 12 ruble.

Monedele au fost realizate din platină nativă din Ural, ce conţinea-de asemenea-metale nobile precum iridiu şi paladiu, iar astfel fraza „…platină pură din Ural” / „cistoi Uralskoi platinî” înseamnă doar că nici un alt metal nu a fost adăugat intenţionat în producerea monedelor.

Emiterea lor a fost întreruptă în 22 iunie 1845, datorită îngrijorării privind un posibil dezechilibru datorat scăderii preţului platinei, iar în următoarele 6 luni monedele de platină au fost retrase din circulaţie. În acel moment se aflau în mîinile populaţiei cca. 883.212 ruble-platină. Pe atunci monedele de platină nu erau considerate ca investiţie, sau obiecte de colecţie, fiind schimbate imediat pe aurul „mai de încredere”.

Anunțuri

Un răspuns la „Ruble imperiale din platină.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s