Aur granulat.

Aur granulat.

Aur utilizat ca decoraţiune pe suprafaţa unei bijuterii, prin fixarea granulelor minuscule de aur pe o bază metalică, uneori comasate într-o zonă a piesei, iar alteori aranjate într-un contur liniar, sau decoraţiune liniară, sau utilizat pentru a crea un model în formă de siluetă inversată, acoperind fundalul modelului.

Granulele erau obţinute prin turnarea aurului topit în apă (notă: voi puteţi să vă faceţi o idee despre procedeu topind la aragaz plumb într-o lingură şi turnându-l în apă; lucrul acesta l-am încercat în copilărie) sau prin amestecarea într-un creuzet a fragmentelor de aur împreună cu cărbune, încălzirea şi rotirea acestui creuzet, astfel încât aurul topit să formeze mici sfere.

Procesul granulării aurului a fost utilizat încă din mileniul III î.e.n. de către aurarii din estul Mediteranei şi Egipt, fiind dus la un nivel spectaculos de către etrusci. Granulele de aur erau realizate separat, şi fixate printr-o tehnică în care lipirea era invizibilă. La cele mai fine exemplare de bijuterii etrusce granule minuscule de aur (uneori având doar 0,25-0,14 mm diametru) erau presărate pe suprafaţa lor; la piesele din perioada mai târzie au fost folosite granule mai mari. De asemenea, granularea a fost utilizată de către greci.

Stilul acesta (deşi nu tehnica timpurie) a fost adaptat în Roma, cca. 1826, de către aurarul Fortunato Pio Castellani (vezi art. în blog) care, împreună cu cei doi fii ai săi, a dezvoltat un procedeu de lipire a granulelor de aur pe suprafaţa bijuteriei; arta aceasta a fost dusă mai departe de către Carlo Giuliano (vezi art. în blog).

Din nou, stilul a fost utilizat ca decoraţiune pentru bijuteriile din perioada victoriană.

Tehnica etruscă, de mult uitată, a fost redescoperită şi brevetată în 1933 de către englezul H. A. P. Littledale, sub numele „coloid hardsoldering”. O tehnică mai recentă a fost dezvoltată în Roma de către F. Magi şi V. Federico, implicând crearea granulelor de aur prin turnarea de la înălţime a aurului topit pe o placă de piatră, granulele astfel obţinute fiind fixate pe obiectul de metal prin încălzirea unei răşini.

Procedeul mai este numit, uneori, „granulare”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s