Familia Bapst-bijutierii Curţii franceze.
Câteva generaţii de bijutieri parizieni ce descind din strămoşi din Hall, Swabia, în sudul Germaniei. Au dobândit importanţă în Paris, executând bijuterii pentru Curte, şi articole din strass.
Jean-Melchior Bapst, care a început afacerea cu bijuterii în Paris (1725) a avut doi fii, Georges-Michel Bapst (1718-1770), şi Georges-Christophe Bapst (1724-1784).
Acesta din urmă a părăsit oraşul Hall în 1743 pentru a se alătura unchiului său, Georges-Frederic Strass (creatorul sticlei strass, imitaţie de diamant); i-a fost cedată partea cu strass din afacere şi, în 1755, s-a căsătorit cu Suzanne-Elisabeth Strass (1737-1789), fiica lui Philippe-Jacques Strass (1693-1757), fratele lui Georges-Frederic Strass. Cel mai vârstnic fiu al cuplului, Georges-Frederic Bapst (1756-1826), a continuat afacerea cu strass şi alte bijuterii, executând o sabie ornată cu giuvaieruri pentru regele Louis XVI al Franţei; a murit fără moştenitori, lăsând afacerea vărului său Jacques-Evrard (Jacob Eberhard) Bapst (1771-1841).
Acesta din urmă, fiul lui Georges-Christophe Bapst (vezi mai sus), a fost adus în 1796 la Paris de vărul său fără copii, căsătorit în 1797 cu Marie-Nicole Meniere (fiica bijutierului parizian al Curţii, Paul-Nicolas Meniere), iar sub numele de Bapst-Meniere a condus afacerea, devenind bijutier al Curţii în timpul Restauraţiei din 1814-1830, remodelând între 1815-1830 câteva bijuterii de stat ale lui Napoleon I, apoi executând bijuteriile de încoronare pentru Charles X, în 1824.
Fiii săi, Constant Bapst (1797-1853) şi Charles-Frederic Bapst (1799-1872) au continuat afacerea şi, sub numele Bapst Freres, au conceput bijuterii pentru împărăteasa Eugenie, soţia lui Napoleon III; li s-a alăturat fiul lui Constant Bapst, Alfred Bapst (1823-1879), până când a ales să se asocieze cu Lucien Falize, fondând firma Bapst & Falize, după care fraţii au dus mai departe afacerea sub numele Bapst Freres et fils.
Fiii lui Charles-Frederic Bapst, Jules şi Paul, au fost asociaţi la firma vărului lor, Alfred Bapst (vezi mai sus), până când s-au retras în 1885, şi au fondat firma J. & P. Bapst, ce a continuat pânî în 1930. Alfred Bapst a fost bijutierul Curţii în timpul celui de-al II-lea Imperiu (1852-1870); la moartea sa fiul său Germaine (1853-1921) s-a asociat lui Lucien Falize între 1880-1892, după care a continuat singur, ca ultim bijutier din linia familiei sale.
A mai fost o altă linie a familiei, descinzând din Jacques-Frederic Bapst (născut în 1720), un frate al lui Jean-Melchior Bapst; nepotul său, Frederic Bapst (1789-1870), nepot de frate al lui Jacques-Evrard Bapst, a părăsit Hall în 1805 şi a fost în firma Bapst mai mult de 50 de ani.
expertdiamant 