Tezaurul din El Dorado.

Tezaurul din El Dorado.

În urmă cu 40 de ani, mai precis în lunile aprilie-mai 1972, Ateneul Român găzduia o expoziţie de obiecte din aur provenind din colecţiile Muzeului Aurului al Băncii Republicii Columbia.

Dacă descoperirea Lumii Noi şi a aurului ei a marcat o dată memorabilă în istoria omenirii, evenimentul a însemnat şi începutul unui genocid: populaţiile băştinaşe au fost decimate, iar cultura simbolizată de aceste obiecte distrusă. Cele prezentate în cadrul expoziţiei sunt anterioare Conquistei.

Obiectele de aur ce ni se înfăţişează aici pot fi considerate din cel puţin trei puncte de vedere diferite: semnificaţie magico-religioasă, posibilitate cvasi-imediată de putere, finalitate estetică şi intelectuală-după cum ele se referă la băştinaşi, la spanioli, sau la noi înşine.

Cucerirea Columbiei a fost opera a trei bande înarmate, a căror hotărâre implacabilă le conferă singura trăsătură de grandoare. Una din bande, condusă de Jimenez de Quesada, a ocupat nordul ţării, întemeind Bogota; cea de-a doua, comandată de Sebastian de Belalcazar, a acaparat sudul; a treia, a lui Federmann, s-a instalat în est. Mii de oameni au fost masacraţi atunci de câteva sute de soldaţi. Aceşti militari, prădalnici şi cruzi, cunoscuseră foamea, setea, frigul, căldura excesivă, ploile, malaria, animalele sălbatice sau cele veninoase, insectele, săgeţile otrăvite. Toate acestea de dragul aurului şi nestematelor.

Cu privire la aur, poveştile mai mult sau mai puţin fabuloase aveau o largă circulaţie după ocuparea ţării de către spanioli, care au numit-o Regatul Noii Grenade (notă: acţiunea filmului „Zorro”, cu Alain Delon, este plasată aici, în Noua Grenadă ) pentru ca abia ulterior să devină Columbia. Ritualul investiturii regilor chibcha era spectaculos:

„La sfârşitul unei ceremonii complicate…noul suveran, copleşit de podoabe, şi însoţit de toţi supuşii săi, se ducea la lacul sfânt de la Guatavita. Acolo, dezbrăcându-se şi acoperindu-şi trupul cu un praf de argilă şi pudră de aur, se îmbarca apoi, împreună cu patru dregători pe o balsa (plută) încărcată cu aur şi smaralde, îndreptându-se spre centrul lacului. Departe de ţărmuri, se cufunda pentru a se lepăda de preţiosul înveliş, aruncând apoi în valuri, în chip de ofrandă, întreaga comoară de pe ambarcaţiune.”

În timp ce spaniolii se îmbogăţeau, obiectele de primă necesitate aduse din Spania-datorită dificilului drum spre Americi-deveneau din ce în ce mai rare, ajungând la preţuri fabuloase. Spune Pedro de Aguado, în sec. XVI: „O potcoavă valora 30 de pesos, iar un pumn de cuie 80 de pesos, asa încât, pentru a potcovi un cal aveai de numărat 150 de pesos de aur curat. Iată de ce mulţi găseau mai convenabil să facă potcoave din aur de titlu jos şi să-şi potcovească astfel caii, decât să cumpere potcoave de fier”.

Ţinând cont de psihologia indienilor este exagerat să vorbim despre „tezaur” în legătură cu bunurile pe care le-au jefuit spaniolii. Aurul-pentru indieni-era un metal comun, cel mai atrăgător prin aspect, cel mai uşor de prelucrat datorită maleabilităţii care-împreună cu inalterabilitatea-făceau din el materialul preferat. Piesele răspundeau unor funcţii extrem de variate: tehnice-ace cuie, cârlige de undiţă; alimentare-linguri, farfurii, flacoane; de apărare-căşti, plăci, jambiere; decorative-coroane, sceptre, coliere, ornamente pentru nas, urechi.

Acestea sunt doar câteva exemple menite să ilustreze gradul în care băştinaşul columbian era familiarizat cu metalul preţios.

În sec. XVII părintele Pedro Simon nota: „Din vremea primilor conquistadori până în zilele noastre s-a încercat în fel şi chip obţinerea unei certitudini absolute asupra minelor din care se scotea aurul descoperit necontenit în imense cantităţi la indieni, şi anume în sanctuarele lor antice şi moderne. Nici prin dovezi de prietenie, rugăminţi şi daruri, nici prin constrângeri şi ameninţări nu s-a putut obţine de la ei vreo indicaţie asupra unei mine de aur importante din provinciile Bogota şi Tunja…”.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s