Faberge-O întreagă menajerie.
Cea mai strălucită utilizare a marii diversităţi de pietre ruseşti poate fi-însă-văzută în sculpturile înfăţişând animale. Aici, pietrele semipreţioase au fost ales cu grijă, pentru a se potrivi aspectului şi personalităţii fiecărui animal. Nefritul verde şlefuit a fost întrebuinţat pentru broaşte, obsidianul negru catifelat pentru foci, cuarţul aventurin pentru cai, diverse agate pentru câini şi pisici.
Grijii pentru alegerea materialelor i se adaugă execuţia impecabil; din păcate, designerul şi modelatorul nu pot fi identificaţi, deoarece nu şi-au semnat lucrările. Cei mai buni modelatori, cunoscuţi din alte surse, au fost Boris Froedman-Cluzel, Grunberg-Salkaln şi George Malycheff.
Artiştii care au creat animalele nu au încercat să realizeze replici perfecte ale acestora deşi, de obicei, sunt convingătoare în ce priveşte realismul. Intenţia a fost surprinderea caracterului esenţial al subiectului, care este atins prin înfăţişarea lui într-o postură caracteristică, adesea cu o notă de umor.
Varietatea animalelor este mare: porci, lebede, maimuţe, babuini, cimpanzei, elefanţi, crocodili, şoareci, chiar şi un pterodactil. Unele sunt caricaturi-de exemplu, un hipopotam care râde-iar altele izbesc prin coloritul neobişnuit, precum un elefant roşu.
În multe sculpturi de animale există o puternică influenţă japoneză, unele fiind asemănătoare pieselor netsuke. Faberge a fost un admirator al artei japoneze, atât de influentă în vremea sa, iar animalele inspirate de netsuke sunt-probabil-cele mai bune sculpturi, mai subtile decât reprezentările naturaliste.
Un elefant din purpurin, aproape sferic, cu ochi de diamante rose, aflat în colecţia reginei Elizabeth II, place instantaneu, încântă ochii, parcă cerând să fie luat în mână, astfel împlinind intenţia sculptorului.
Cea mai mare colecţie de animale aparţine reginei Elizabeth II, iar originile sale sunt bine documentate. Ideea colecţiei s-a născut atunci când Mrs. Keppel, amanta lui Edward VII, i-a sugerat lui Bainbridge că o suită de sculpturi ale animalelor favorite aflate la Sandringham ar putea reprezenta un cadou excelent pentru regina Alexandra.
(Înduioşătoare grija amantei pentru soţia…amantului, nu?)
Bainbridge a călătorit la Sandringham pentru aranjamente, aşteptându-se la o comandă pentru câteva animale, dar regele a dorit să fie reprezentată întreaga „fermă”: cai, porci, vaci, tauri, găini…bucată cu bucată. Însărcinarea fiind considerabilă, a fost trimisă din Rusia o echipă de modelatori, condusă de Boris Froedman-Cluzel; timp de câteva luni aceştia au devenit un fel de atracţie a domeniului Sandringham, fiind acompaniaţi de rege, personal, în deplasările lor.
În decembrie 1907 modelele în ceară erau gata, expuse pentru inspecţie. Regele a fost impresionat de lucrări, considerându-le splendide. Apoi modelele au fost trimise în Rusia pentru a fi sculptate în pietre semipreţioase, cât mai aproape-în ce priveşte coloritul-de originale. Excepţie a făcut-o calul Persimmon, turnat în argint. Aceste lucrări se află, în prezent, în posesia reginei Elizabeth II.
Într-o vreme în care toţi bogătaşii se întreceau în a schimba cu entuziasm daruri extravagante, un personaj aparte l-a constituit Stanislas Poklewski-Koziel, un consilier de la Ambasada Rusiei. Probabil era întâmpinat cu strigăte de bucurie la petrecerile de la ţară, deoarece avea obiceiul să aducă două geamantane umplute cu „jucării” de la Faberge, pe care le dăruia doamnelor prezente.
Un mare prieten al lui Edward VIII, într-o noapte a pierdut la cărţi, rămânând dator regelui cu o liră-aur, pe seama cărui fapt suveranul a făcut o glumă răutăcioasă. Ceva mai târziu acesta a restituit datoria, sub forma unei cutiuţe Faberge în care era montată o monedă de o liră.
(Notă: diplomatul Stanislas Alfonsovici Poklewsky Koziel a fost ultimul reprezentant al Rusiei țariste la București.)
expertdiamant 