După ce a fost numit bijutier al Curţii, o selecţie din lucrările lui Faberge au fost păstrate într-o încăpere specială din Palatul de Iarnă; dintre acestea erau alese darurile potrivite pentru vizitatori, sau pentru vizitele speciale ale familiei imperiale. Călătoriile la Balmoral şi Windsor erau întotdeauna însoţite de creaţiile sale, ce urmau a fi oferite. Odată pe lună, Faberge, sau unul dintre fii săi, vizitau Cabinetul Imperial-astfel cum era numită încăperea din Palatul de Iarnă-pentru a verifica ce a fost luat, şi completa stocul.
În Londra, prima filială a firmei moscovite a fost deschisă în Old Burlington Street 32, urmată-în 1906-de cea din Dover Street 48, apoi de New Bond Street 176. Filiala londoneză era condusă de Nicholas, fiul lui Faberge, şi de Henry Charles Bainbridge. Este semnificativ faptul că Londra a fost singurul loc unde Faberge a ales să deschidă o filială permanentă, iar aceasta a devenit centrul operaţiunilor sale europene şi internaţionale. De fiecare Crăciun şi Paşte Nicholas Fabergeşi Bainbridge călătoreau de la Londra la Paris, Roma, sau Riviera franceză, şi tot de aici erau expediate comenzile către India, China, Siam şi Statele Unite.

Bainbridge îşi amintea că locaţia din Dover Street era modestă, cu un simplu indicator ce purta înscris numele Faberge, de clientela distinsă care le trecea pragul: ambasadori, maharajahi şi magnaţi de tot soiul, lorzi veseli şi lorzi trişti, împreună cu crema societăţii edwardiene.
Apoi urmau doamnele, destinatarele creaţiilor Faberge: Lady Randolph Churchill; Consuelo, ducesă de Marlborough; ducesele de Westminster şi Devonshire; marchiza de Londonderry, contesa de Suffolk; Lady Curzon de Kendlestone…În elita acestui grup se aflau Lady de Grey, Mrs. Keppel, Mrs. de Rotschild, Lady Paget, Mrs. Sackville-West, contesa de Torby şi Marea Ducesă Maria Pavlova.
Mai presus de orice, filiala londoneză se afla în serviciul reginei Alexandra, atât de entuziasmată de creaţiile lui Faberge, încât îl trata pe acesta ca pe un bijutier neoficial al Curţii. Cu toate acestea, atunci când Faberge a vizitat Londra, în 29 ianuarie 1908, a preferat să găsească pretexte pentru a refuza invitaţia reginei de a-i fi prezentat.
Figurinele create înfăţişează-în principal-tipuri de ruşi, cele de ne-ruşi fiind excepţii. Acestea s-au bucurat de popularitate în vremea în care au fost create, servind ca bibelouri pe mesele din Rusia dinainte de Revoluţie, fiind admirate-de asemenea-de clienţii străini. Lady Sackville avea o piesă reprezentându-l pe un vizitiu rus (izvoşcik) pe care o purta cu ea peste tot.
Se spune că Faberge a început seria figurinelor ca urmare a unei comenzi primite din partea Marelui Duce Nicolai Nicolaevici, înfăţişând-o, în jad, pe regina Victoria. Apoi acesta a avut ideea că aceste piese vor arăta mai realist dacă vor fi create din materiale diverse, valoroase.
Un astfel de obiect îl reprezintă pe cazacul Pustinikov (comandă din partea ţarului Nicolae al II-lea), garda împărătesei-văduve Maria: mantaua este din jasp verde, cu margini de obsidian maro şi aur; căciula şi cizmele sunt din jasp negru şi aur, iar centura din purpurin. Părul, barba şi mustăţile sunt din jasp gri, ochii din safire, iar pentru faţă şi mâini a fost utilizat un material numit cachalong.
Un alt admirator al lui Faberge, magnatul Emanuel Nobel, a comandat un număr mare de figurine; multe dintre cele aflate în muzeele lumii provin din această sursă.
Va urma p. II, Faberge-O întreagă menajerie.